47. Perseverenţa
“Loialitatea”, obişnuia să spună deseori marele meu maestru spiritual, “este prima lege a lui Dumnezeu”. Majoritatea oamenilor sunt nestatornici. Îşi schimba slujbele, soţii sau soţiile, prietenii, credinţele, ideile – nu datorită vreunei evoluţii a conştientizării, ci, pur şi simplu, din lipsă de perseverenţa. Trebuie să fii loial principiilor tale şi să nu-ţi permiţi să fii stăpânit de sentimente. Să fii loial celorlalţi şi scopului propus în viaţa – nu din motive sentimentale, ci în numele principiului – este calea progresului divin. Perseverenţa poate fi dificilă, pentru că, în fiecare lucru pe care îl întreprinzi, exista o anumită măsură de rutină plictisitoare. Prin urmare, nu te lăsa stăpânit de simpatii şi antipatii, ci fă tot ceea ce trebuie să faci. Dacă este drept, nu lasa nimic să se interpună până nu închei ceea ce ţiai propus.
Afirmaţie
Voi termina ceea ce mi-am propus înainte să încep altceva. Cuvântul meu este legământul meu. Şi la fel este şi hotărârea mea.
Rugăciune
Cu toate că himerele distracţiei (N.B. sau altei preocupări deşarte; rătăcirii) mă cheamă să las deoparte şi să slăbesc hotărârea devotamentului, ţine-mă hotărât pe calea mea, Doamne, Dumnezeule. Scopul meu în viaţa eşti Tu!
