21. Bunătatea
Când poţi considera toate fiinţele umane ca fiind membrii propriei tale familii lărgite – fraţii şi surorile, mamele, taţii şi copiii -, atunci vei descoperi că, oriunde te-ai duce, dragostea te aşteaptă, te aşteaptă cu braţele deschise! Dumnezeu este acela care priveşte în urmă la tine, când îl vezi pe El în toate! Bunătatea înseamnă recunoaşterea faptului că toate sunt, cu adevărat, ale noastre. Bunătatea nu vine din a lua seama la ceea ce cred alţii despre noi. Vine din simpla înţelegere a faptului că bunătatea îşi este sie înseşi recompensa, că merită să le-o arăţi celorlalţi, datorită izvorului nesecat de bunătate din noi înşine. Pentru cei care manifestă o simpatie întinsă, însuşi universul le este căminul.
Afirmaţie
Întreaga lume este casa mea, iar rasa umană familia mea. Cu bunătatea lui Dumnezeu îi voi îmbrăţişa pe toţi oamenii.
Rugăciune
Mama Sfântă, ajută-mă să înţeleg că prin bunătate faţă de alţii nu doar atrag bunătatea lor, ci şi bunătatea Ta. Fă-mă să le arăt întotdeauna bunătate celorlalţi. Fie că bunătatea mea să fie calea dragostei Tale lipsite de egoism.
