17. Smerenia
Smerenia nu înseamnă înjosire; înseamnă capacitatea de a te uita pe tine însuţi. Înseamnă să ştii că numai Dumnezeu Unicul este Cel Care Face. Înseamnă realizarea faptului că nimic din această lume înşelătoare a aparenţelor nu este atât de important, cu excepţia lucrurilor care ne apropie mai mult de Dumnezeu. Nu-ţi spune niciodată că eşti păcătos sau slab, sau incompetent, sau leneş, decât în condiţiile în care o asemenea afirmaţie te poate ajuta să te supui bucuros puterii lui Dumnezeu. Apoi, TRĂIEŞTE prin această putere! Nu purta niciodată masca falsei smerenii. Smerenia înseamnă acceptarea de sine şi onestitatea faţă de tine însuţi. Ai dreptul să accezi la orice putere dacă o cauţi în Infinit şi dacă nu nutreşti niciodată gândul că aceasta ar rezida în fiinţa ta nevolnică.
Afirmaţie
Trăiesc prin puterea Ta, Doamne, Dumnezeule. Ceea ce am este de-a pururea al Tău – de-a pururea al Tău!
Rugăciune
Tu eşti Cel Ce Face, Doamne, Dumnezeule, nu eu. Arată-Ţi perfecţiunea prin mine, care mă străduiesc tot mai dornic să trăiesc în lumina Ta!
