Cele CINCI moduri prin care putem cultiva trezirea spirituala

1187

1. Beneficiile responsabilitatii personale

Acceptarea responsabiliatii pentru viata ta are o putere trasformatoare extrem de mare, deoarece iti permite sa traiest constient si sa fii raspunzator de realitatea ta proprie.  Cheia catre un mod luminat de a trai se regaseste in procesul de auto-examinare si in acceptarea procesului de transformare. Atunci cand iti asumi responsabilitatea pentru toate deciziile, greselile si situatiile de viata, te eliberezi de puterea pe care ar putea sa o aiba altii fata de tine si de mentalitatea de victima.

Prin valorificarea constiintei de sine, prin perceptia clara a cine sunteti cu adevarat si prin intermediul alegerilor constiente, vei deveni o fiinta imputernicita si vei putea sa schimbi cursul vietii tale. In acest fel poti sa-ti intelegi si sa-ti accepti slabiciunile si sa ai incredere in punctele tale forte. Cu alte cuvinte, sa te accepti pe deplin.

Prin asumarea responsabilitatii depline pentru toate actiunile si pentru lipsa acestora vei putea sa traiesti o viata rodnica.

2. Increderea in autoritatea ta interioara

Cultivarea cunoasterii de sine, a intelegerii de sine si a acceptarii de sine sunt critice pentru dezvoltarea autoritatii tale interioare si pentru dispozitia de a avea incredere in aceasta autoritate, singura in care ar trebui sa ai incredere.  Atunci cand incepi sa ai incredere in aceasta autoritate interioara si cand actionezi in consecinta, te vei alinia cu sufletul tau si vei imbratisa cu adevarat dezvoltarea spirituala.

Cu toate acestea, aceasta actiune este adesea dificil de inteles, pentru ca fiecare dintre noi am fost invatati in copilaria noastra sa cautam in afara noastra raspunsurile. Parintii, profesorii si mass-media au o influenta ispititoare si resusesc sa ne deconecteze de aceasta autoritate interioara.

Cum putem sa gasim drumul inapoi catre casa?

Deoarece fiecare dintre noi avem nevoi unice, ceea ce este valabil in cazul tau poate sa nu fie valabil in cazul unei alte persoane. Acorda o atentie deosebita sentimentelor si instinctelor pe care ti le transmite corpul fizic in timpul acestui proces. Cu cat vei cunoaste mai mult nevoile si ceea ce-ti doresti, cu atat mai multa intelepciune vei capata.

Atunci cand ne oprim pentru o clipa si ne analizam cu adevarat prioritatile, inflorim si-i oferim naturii noastre adevarate oportunitatea sa straluceasca.

3. Vulnerabilitatea autentica

Cei mai multi oameni asociaza vulnerabilitatea cu dezavantajul de a fi lipsit de aparare, fragil, slab, sensibil in fata durerii si a suferitei. De fapt, aceasta este o conceptie gresita, deoarece vulnerabilitatea este adevarata noastra sursa de putere spirituala, integritate si intelepciune.

Atunci cand acceptam provocarea de a iesi din zona noastra de confort si acceptam provocarile vetii, ne permitem sa fim vulnerabili, sa ne descoperim limitele noastre mentale, emotionale si spirituale.

Inteligenta inimii noastre accepta slabiciunile noastre umane si ne poate ajuta sa ne deschidem cu adevarat in fata circumstantelor actuale ale vietii. Adevarata vulnerabilitate impune respect si compasiune, ne conecteaza cu Divinitatea si ne permite sa avem relatii autentice cu cei din jurul nostru.

4. Cultivarea iertarii si iubirii neconditionate

Dragostea de sine ne permite sa privim aspectele pozitive ale vietii si sa transformam emotiile de o frecventa joasa precum furia, gelozia, invidia si lacomia in emotii pozitive. Dragostea pura, neconditionata nu cunoaste atasamente, ofera si nu asteapta nimic in schimb. Putem asemana dragostea neconditionata cu energia pe care ne-o ofera soarele. Soarele ne lumineaza viata si face posibila supravietuirea pe Pamant, cu toate acestea, el nu asteapta nimic de la noi. Aceasta este dragostea neconditionata.

De cealalta parte, iertarea ne ajuta sa ne dezvoltam si sa hranim dragostea din viata noastra. Eliberarea de vina si de judecata celorlalti este extrem de importanta si isi are originile in umilinta de a accepta ca nu trebuie tot timpul sa avem dreptate. Atunci cand ne folosim de ganduri sau de emotii pentru a ierta, nu reusim sa intelegem esenta iertarii. Iertarea nu are legatura nici cu mintea si nici cu gandurile, ci cu inima fiecaruia dintre noi.

5. Dezvoltarea compasiunii

Adevarata compasiune poate fi atinsa dupa ce ne-am insusit arta de a ierta si dupa ce am invatat sa-i iubim pe ceilalti si pe noi insine in mod neconditionat. Compasiunea este un fenomen care ne depaseste cu mult sinele lumesc. Intr-o stare a fiintarii, nu ne mai lasam prinsi in drama si in emotiile provocarii actuale, ci ne deschidem inimile in fata acestora fara atasament emotional, mila, durere sau suferinta.

La fel ca si in cazul iertarii, este necesar sa descoperim mai intai compasiunea pentru noi insine inainte de a descoperi compasiunea pentru cei din jurul nostru. Pentru dezvoltarea compasiunii este necesar sa ne eliberam de sentimentele de invinovatire.

Sursa