Secretele mintii lui Sherlock Holmes – Palatul Mental

2502

Sherlock Holmes era cunoscut pentru capacitatea sa uimitoare de a inmagazina o multime de informatii in mintea sa, cu scopul de a fi pregatit sa se foloseasca de acele detalii in orice moment pentru a face deducerile sale si pentru a rezolva unele dintre cele mai apasatoare mistere. In seria “Sherlock”, o productie a celor de la BBC, personajul nu face exceptie de la aceasta trasatura a celebrului personaj. De data aceasta, creatorii sai i-au daruit  personajului un talent asemanator unui dispozitiv mnemonic din Grecia Antica – Palatul Mintii. Desigur, fiind “Holmes”, versiunea personajului televizat este cu mult mai avansata in comparatie cu personajul original.

Potrivit legendei, poetul grec Simonides din Ceos a inventat aceasta tehnica in urma unui bal la care nu s-a simtit tocmai bine.  Simonides a iesit afara, din palatul unde avea loc balul, pentru a se intalni cu doi tineri. Ajuns afara, acesta a constatat ca tinerii nu se aflau acolo, moment in care tot palatul s-a prabusit in spatele sau. Astfel, participantii la banchet au fost prea zdrobiti de prabusirea cladirii pentru a putea fi identificati. Simonides, singurul care putea face asta, a fost cel care a trebuit sa-i identifice pe participanti in functie de locurile pe care le ocupau. Aceasta capacitatea uimitoare de a-ti aminti este cunoscuta sub denumirea de metoda de memorare “Loci”, arta memoriei, palatul memoriei si palatul mental.

Pentru a utiliza aceasta tehnica, vizualizeaza un loc complex, in care ai putea stoca fizic un set de amintiri. De cele mai multe ori, acest loc ia forma unei cladiri, cum ar fi un palat, dar poate lua si forma unui drum cu mai multe adrese. In versiunea palatului, in fiecare camera va fi depozitata o anumita amintire pe care doresti sa o accesezi ori de cate ori doresti. Aceasta este o tehnica foarte utila, deoarece te poti folosi de ea chiar si atunci cand mergi la cumparaturi. De exemplu, laptele pe care trebuie sa-l cumperi devine o cada cu lapte in care inoata o vaca. Atunci cand este necesar sa-ti amintesti unele detalii, te poti plimba prin cladirea din mintea ta, privind si amintindu-ti fiecare element cu o foarte mare usurinta.

Grecii si Romanii, unul dintre acestia fiind chiar Cicero, se folosea de aceasta tehnica pentru a memora discursuri, marcand ordinea a ceea ce urma sa spuna intr-un spatiu arhitectural complicat. Metoda de memorare “Loci” a continuat sa se dezvolte in Evul Mediu, atunci cand calugarii si scolasticii au folosit-o pentru a memora textele religioase cu o foarte mare usurinta.

In ciuda unei eficiente si a unei utilitati deosebite, tehnica a cazut in dizgratie odata cu inventarea tiparului. Cartile fiind mult mai usor disponibile, a existat o mult mai mica necesitate a unor astfel de puteri de memorare. Cu toate acestea, popularitatea metodei a trait o renastere in a doua jumatate a secolului 20, in special in cadrul competitiilor internationale de memorie, in cadrul carora participantii o privesc ca fiind instrumentul principal pentru amintirea unui numar mare de elemente.

Privind puterea si istoria tehnicii, par un pic surprinzator faptul ca Sir Arthur Conan Doyle nu a mentionat aceasta metoda in scrierile sale. In schimb, acesta a atribuit puterea enorma de memorare unei “mansarde a mintii”, exceptional de bine organizata si bine aprovizionata.