Rugaciunea celui cuprins de deprimare si de deznadejde catre Dumnezeu Tatal

1420

Stapane, Doamne al cerului si al pamantului, Imparate al veacurilor! Binevoieste a-mi deschide mie usile pocaintei, caci intru durerea inimii mele ma rog Tie, Adevaratului Dumnezeu, Parintelui Domnului nostru Iisus Hristos, Lumina lumii: cauta cu indurarea Ta cea multa si primeste ruga mea; nu o lepada, ci iarta-ma pe mine, cel cazut in multe gresale. Pleaca urechea Ta spre ruga mea si iarta-mi toate relele pe care le-am acut, caci caut odihna si nu gasesc, nefiind iertat de constiinta mea. Pace astept, si nu este intru mine pace, din pricina multimii celei adanci a faradelegilor mele. Auzi, Doamne, inima ce striga catre Tine: nu Te uita la faptele mele rele, ci cauta spre durerea sufletului mei si grabeste de ma tamaduieste pe mine, cel crunt ranit. Da-mi vreme de pocainta, pentru harul iubirii Tale de oameni, si ma izbaveste de lucrurile cele de necinste, si nu-mi masura mie dupa dreptatea Ta, si nu-mi rasplati dupa vrednicia faptelor mele, ca sa nu pier cu desavarsire. Auzi-ma, Doamne, pe mine, cel aflat in deznadajduire, caci cad la indurarile Tale: miluieste-ma pe mine, cel doborat la pamant si osandit pentru pacatele mele. Cheama-ma, Stapane, pe mine, cel robit si tinut ca in niste lanturi de faptele mele cele rele, fiindca Tu singur stii sa dai dezlegare celor legati, sa tamaduiesti ranile de nimeni stiute, pe care doar Tu le stii, Cela ce stii cele ascunse: si drept aceea, in toate durerile mele doar pe Tine Te chem, Doctorul celor suferinzi, Usa celor ce plang, Calea celor rataciti, Lumina celor intunecati, Rascumparatorul celor  intemnitati, Care intotdeauna infranezi mania Ta, cea gatita asupra pacatosilor, dand vreme de pocainta pentru marea Ta iubire de oameni. Straluceste-mi mie, celui greu cazut, lumina Fetei Tale, Stapane, Cela ce esti grabnic spre indurari si zabavnic spre pedepsire, si cu indurarea Ta tinde-mi mana si ma ridica din groapa faradelegilor mele, fiindca Tu singur esti Dumnezeul nostru, Care nu te veselesti de pieirea pacatosilor si nu intorci fata Ta de la cel ce se roaga Tie cu lacrimi. Auzi, Doamne, glasul robului Tau care striga catre Tine si arata lumina Ta asupra mea, cel lipsit de lumina, si daruieste-mi har ca eu, cel lipsit de orice nadejde, sa nadajduiesc pururea in ajutorul Tau si in puterea Ta. Intoarce,  Doamne, plangerea mea intru bucurie, rupe haina de jale si ma incinge cu veselie. Si binevoieste sa ma odihnesc de lucrurile mele si sa primesc tihna, Doamne, ca alesii Tai, de la care au fugit durerea, intristarea si suspinarea, si sa mi se deschida mie usa Imparatiei Tale, ca intrand sa primesc impreuna cu cei ce se indulcesc de lumina Fetei Tale, Doamne, viata vesnica in Hristos Iisus, Domnul nostru.

Amin!